Date fizico-geografice

Relieful comunei este deluros cu înălţimi între 240-350 m. Satul Vîrşolţ este străbătut de la sud la nord-vest de valea Crasna unde s-a construit un baraj de unde se asigură apa potabilă în oraşul Zalău.
În urma forajelor executate pe teritoriul comunei se constată că există la circa 70-80 cm, un strat vegetal, un pachet de argilă galbenă de 5-6 m. Stratul de bază, respectiv marna cenuşie, se găseşte la 7 m adâncime, de la nivelul actual al terenului.

 

Reţeaua hidrografică
Reţeaua hidrografică se compune din râul Crasna cu afluentul său Coliţca având debite mici, variabile, caracteristice ploilor torenţiale. Lunca râului este inundabilă şi prezintă zone unde pânza freatică este la suprafaţă. Precipitaţii maxime din timpul anului se produc în luna martie 15-26% volumul minim lunar se înregistreză în luna septembrie şi variază între 0,2 - 2,8% din volumul anual, în ceea ce priveşte precipitaţiile domină ploile de primăvară 39-45% în timpul verii ploile sunt mai frecvente fiind 18% din volumul anual. Toamna se înregistrează cele mai reduse procente din volumul anual sub 10%, dat fiind cantităţile scăzute; de precipitaţii şi epuizarea resurselor subterane.
Compoziţia chimică a apei este de clasa apelor bicarbonaie, grupa calciului, în ceea ce priveşte apa subterană se poate menţiona că prezintă debite reduse şi cantităţi necorespunzătoare, fiind în cele mai multe cazuri mineralizată şi cu duritate crescută. Apa freatică este cantonată la adâncimi de 2-2,60m.


Clima
Prin poziţia sa comuna Vîrşolţ se încadrează în sectorul, cu climat continental moderat, caracteristic regiunilor vestice şi nord-vestice, ale ţării supusă unei circulaţii vestice predominate. Ca urmare, în timpul iernii predomină invaziile de natură maritimă - arctică din nord-vest, iar vara aerul cald din sud-vest, în cadrul activităţii ciclonice nord mediteraneene.
Iarna temperaturile medii oscilează între -1o C şi -3oC, vara mediile anuale sunt mai mari de -f 16o C. Cantităţile medii anuale de precipitaţii sunt cuprinse între 700 - 800 mm, scăzând pe Valea Crasnei sub 700 de mm, în cea mai mare parte a anului, teritoriul comunei se găseşte sub dominarea, vânturilor din vest nord-vest. Spre sfârşitul toamnei, iarna şi la începutul primăverii se strecoară câte un current Nordic cu vânt foarte rece, de aici strada ce se desprinde din centrul comunei spre nord a fost numită "Siberia" - dinspre această stradă vine vântul greu suportabil.
Dintre marile calamnităţi naturale este de menţionat, din spusele unor bătrâni, incendiul de la sfârşitul secolului al-XIX-lea când au ars toate construcţiile de pe strada Recea şi strada Asleg şi inundaţiile din 1970 care au afectat strada Siberia şi Şimleului. După construirea lacului de acumulare pe râul Crasna nu au mai avut loc inundaţii în comună.


Solul
Solurile caracteristice sunt cele specifice zonei de câmpie, cernoziom, cernoziom levigat, soluri nisipoase.


Flora şi fauna
Vegetaţia lemnoasă este reprezentată de specii forestiere: stejar, carpen, plop, fag, molid, platin, pe o suprafaţă de 412 ha.
În flora ierboasă a păşunilor şi fâneţelor întâlnim: păiuşul, piru crestat, etc.


Resursele naturale ale solului şi subsolului
Bogăţii ale subsolului până în prezent nu s-au descoperit. O veche monografie a judeţului Sălaj pomeneşte de existenţa unui izvor cu apă amară în „Tagul lui Simay" cu debit probabil foarte mic de apă despre care oamenii comunei cunosc mai multe din auzite.